Generalul de armată Paul Cheler este o mare personalitate a armatei române. Fiu al unui veteran care a luptat în războiul pentru întregirea neamului românesc (1916-1919), participant la instruc ie premilitară în anul 1944, Paul Cheler s-a născut la data de 28 noiembrie 1928 în satul Ripiceni, comuna Movila Ruptă, jude ul Botoşani. Absolvind şcoala primară în satul natal (1939), gimnaziul la Botoşani (1944) şi liceul la Târgovişte (1947), Paul Cheler a lucrat ca mecanic de locomotivă la C.F.R. Înscriindu-se la Şcoala Militară Ofi eri de Artilerie, a absolvit-o în anul 1949 cu gradul de sublocotenent, evoluând permanent în ierarhia militară: locotenent (1949), locotenent-major (1952), căpitan (1953), maior (1954), locotenent-colonel (1956), colonel (1962), general-maior (1967), general-locotenent (1977), general-colonel (7 februarie 1990), general de armată (25 octombrie 1994). După şcoala militară a absolvit Şcoala Superioară de Ofi eri Tancuri şi Autotunuri (1951, în U.R.S.S.), Cursul de Perfec ionare pentru comandan ii de regimente (1965) şi Academia Militară (1957-1959, în U.R.S.S.), cu calificativul foarte bine şi Medalia de Aur. În anul 1981 a ob inut titlul de doctor în ştiin e militare, specialitatea strategie militară. Paul Cheler şi-a început cariera militară în anul 1949, urcând toate treptele ierarhice, de la comandant de pluton, până la comandant de armată. Au urmat func iile de comandant de baterie de artilerie anti-tanc (19491950), comandant de batalion (1952-1953), comandant al Regimentului 227 Tancuri şi Autotunuri Independent (1953-1955), comandant al Brigăzii 94 Tancuri (1955-1957), comandant al Diviziei 11 Mecanizată „Carei” (19591960), comandant al Brigăzii 20 Tancuri (1960-1961), şef Sec ie Tancuri şi Auto şi apoi şef Sec ie Opera ii la Armata a 3-a (1961-1968), comandant al Diviziei 6 Tancuri „Horia, Cloşca şi Crişan” (1968-1972), loc iitor pentru infanterie şi apoi pentru tancuri al comandantului la Comandamentul Infanteriei şi Tancurilor, Bucureşti (1972-1975). În august 1968 s-a aflat la Praga, trăind „pe viu” dramaticele evenimente cauzate de invadarea Cehoslovaciei de către ările Tratatului de la Varşovia, cu excep ia României.
Generalul Paul Cheler a îndeplinit func ia de înlocuitor la comanda Comandamentului Infanteriei şi Tancurilor (1977-1981) la aplica iile operativ-strategice din cadrul Tratatului de la Varşovia şi a fost de patru ori comandantul „Frontului Român”, fiind apreciat de fiecare dată cu calificativul foarte bine. Totodată, pe fondul unor suspiciuni şi zvonuri care încercau să acrediteze ideea că transportorul amfibiu blindat românesc nu ar fi competitiv, generalul Cheler a organizat şi prezentat, în 1978, prima aplica ie de for are a Dunării, angajând în ac iune 1135 de maşini blindate, cu echipaje complete, care „s-au comportat excep ional”. Cu acel prilej s-a prezentat şi podul operativ peste Dunăre, cu trei căi de rulare (o cale pentru tancuri), construit de geniştii români. La acea grandioasă demonstra ie a luat parte şeful statului român şi întreaga conducere a armatei, fiind invita i să participe to i comandan ii de structuri militare, de la batalion în sus. Ulterior, în zona Gala i, la Dunăre, s-au mai făcut 8-10 exerci ii demonstrative, de mai mică amploare. Din anul 1972 şi până în 1985 generalul Cheler a coordonat apari ia a patru regulamente de luptă pentru arme întrunite şi tancuri, două regulamente de tragere cu armamentul de infanterie şi de pe tanc, un regulament pentru conducerea maşinilor de luptă, două volume de generalizare a experien ei în pregătirea de luptă a trupelor. A îndrumat realizarea a două simulatoare cu televiziune cu circuit închis pentru trageri cu armamentul de pe tanc şi conducerea maşinilor de luptă, ambele brevetate ca inven ii. A publicat frecvent articole pe teme profesionale în ziarele şi revistele militare. În 1984, cu prilejul pregătirilor pentru defilarea trupelor de la 23 august, Ziua Na ională a României, ca urmare a unor dispute profesionale cu ministrul apărării na ionale, cărora li s-a dat şi o interpretare politică, a fost trecut în rezervă, prin Decretul nr. 30, din 28 februarie 1985. Generalul Paul Cheler a fost rechemat în armată în timpul desfăşurării revolu iei din decembrie 1989, îndeplinind func iile: comandant al Diviziei 1 Tancuri din Bucureşti (23 decembrie 1989 - 9 ianuarie 1990), comandant al Armatei a 2-a (9 ianuarie - 7 februarie 1990) şi comandant al Armatei a 4-a „Transilvania” (7 februarie 1990 - 5 octombrie 1995). În func iile îndeplinite a militat pentru optimizarea actului de comandă şi de cultură militară, pentru ridicarea nivelului de instruire polivalentă a ofi erului, educarea patriotică, civică şi ostăşească a militarilor.
După 1989 a continuat să publice în mass-media articole, studii şi interviuri pe teme de doctrină, artă şi istorie militară, reformă în armată, modernizarea şi profesionalizarea organismului militar, procesul educativ din unită i, precum şi despre integrarea României în structurile de securitate europene şi euro-atlantice. Pe fondul instabilită ii politice din prima parte a anului 1990, generalul Paul Cheler a ini iat şi sus inut crearea la Comandamentul Armatei a 4-a „Transilvania” a „Comitetului de Ac iune pentru Stabilitatea Armatei” (C.A.S.A.), care a elaborat şi publicat un Apel, adevărat document programatic, cu mare rezonan ă în epocă, subliniindu-se rolul şi locul armatei în noul stat de drept, contribu ia ei la succesul revolu iei din decembrie 1989 şi nevoia ca armata să fie unită şi subordonată numai interesului na ional. Totodată, prin măsurile adoptate la Târgu Mureş, în martie 1990, în timpul evenimentelor etnice, generalul Paul Cheler a contribuit la aplanarea conflictelor comunitare şi la prevenirea extinderii şi agravării lor, descurajând orice provocare la instabilitate şi orice amenin are la adresa integrită ii teritoriale a statului na ional unitar român. Generalul Paul Cheler a derulat procesul de restructurare, redislocare, desfiin are sau subordonare a efectivelor Armatei a 4-a „Transilvania”, în conformitate cu graficele reformei în domeniu. În februarie 1992 au fost înfiin ate şi dislocate, la ini iativa generalului Cheler, în garnizoanele Chişinău Criş, Salonta şi Marghita, şi ulterior şi în Carei şi Satu Mare, batalioane de infanterie, câte o companie de tancuri, subunită i de asigurare a luptei şi de logistică, nuclee care s-au transformat în batalioane mecanizate. Totodată, în perioada noiembrie 1993 - mai 1995, s-au înfiin at Comandamentele Corpurilor 5, 6, şi 7 Armată, în garnizoanele Timişoara, Târgu Mureş şi Dej, pe structura fostelor divizii. Au fost create centrele de instruc ie şi depozitare, comandamentele de brigadă şi unele mari unită i şi unită i de armată sau de arme. În mai 1994 trupele teritoriale au trecut în subordinea Trupelor de Uscat. Regimentele de artilerie s-au transformat în brigăzi, regimentele mecanizate s-au restructurat, singurele structuri de regiment rămânând doar la transmisiuni şi geniu. La 1 august 1995 Armata a 4-a „Transilvania” includea trei corpuri de armată şi 23 de mari unită i, forma iuni şi unită i direct subordonate. Comandantul Armatei a 4-a a întreprins măsuri ferme pentru intensificarea procesului de instructie.
Anual se desfăşurau una sau două aplica ii mari, cu cadre active şi rezervişti, militari în termen şi tehnică suficientă pentru instruire, activită i la care au fost invita i să participe observatori militari şi oficialită i locale, care au eviden iat eforturile de gândire şi organizatorice ale cadrelor militare de la toate eşaloanele. Până la trecerea la pensie a generalului Paul Cheler, Armata a 4-a „Transilvania” a cunoscut înnoiri şi în planul vie ii spirituale. La data de 1 august 1990 s-a reînfiin at ziarul „Scutul Patriei”, fondat la 12 februarie 1948 şi desfiin at de două ori, pe perioade scurte, în cursul existen ei sale. Din aprilie 1991 se organizează primele emisiuni săptămânale permanente, la posturile locale de radio şi televiziune. La data de 6 noiembrie 1991 s-au înfiin at Sec ii de Istorie Militară în garnizoanele Cluj-Napoca, Oradea şi Timişoara, cu subfiliale în principalele garnizoane, sec ii care reprezentau în teritoriu Comisia Română de Istorie Militară. În ziua de 25 octombrie 1994 s-a inaugurat, la Cercul Militar din Cluj-Napoca, Festivalul Na ional al Cântecului de Cătănie. Semnificative sunt şi ac iunile de atribuire a denumirilor istorice unor comandamente de unită i, de sărbătorire a zilei armelor şi de înmânare a noilor drapele de luptă (din mai 1995), cu ceremonialuri militare şi religioase în pie e publice, de ridicare în unită i a unor monumente şi busturi pentru unele personalită i militare. Prin anii 1992-1993 au demarat lucrările pentru construirea unui cimitir militar şi a unei biserici. Comandamentul Armatei a 4-a a organizat festivită ile de sărbătorire a Zilei Na ionale a României, la Alba Iulia, a tribunului Avram Iancu, la ebea, şi a Zilei Armatei, la Carei. Generalul Paul Cheler a ini iat sau sprijinit ac iunile educative la Cercurile Militare, biblioteci şi unită i militare, fiind considerat un mentor al continuării bunelor tradi ii culturale şi educative ale armatei române. În cursul carierei militare a fost decorat cu 9 ordine şi 15 medalii militare şi comemorative, româneşti şi ale altor state. În anul 1955 a fost declarat cetă ean de onoare al oraşului Botoşani.
Aprecieri de serviciu General de armată Ion Tutoveanu (1963): „Cheler, unde este pus face treabă excelentă.” General-maior Vasile Milea (1968): „Îmi mentin aprecierea de foarte bine referitoare la pregătirea tactic-operativă a generalului Cheler. Este un om cu mare capacitate organizatorică. Exercită actul de comandă cu competen ă şi flexibilitate.”
6 decembrie 2008
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu