Sergent Radu BURLACU

Fiul lui Constantin şi al Anicăi Burlacu, Radu Burlacu s-a născut la data de 3 noiembrie 1922 în comuna Nicoleşti, jude ul Râmnicu-Sărat (azi jude ul Buzău). De la o vârstă fragedă părin ii săi l-au dat la un atelier de croitorie şi până la vârsta de 21 de ani a practicat meseria de croitor în localitatea natală. Recrutat pentru satisfacerea stagiului militar la data de 1 aprilie 1943, Radu Burlacu a fost repartizat pentru instruire la Partea Sedentară a Regimentului 2 Transmisiuni, care era dislocat în garnizoana Iaşi. Regimentul avea o istorie interesantă.

La data de 24 ianuarie 1932 Inspectoratul General al Geniului, prin Ordinul nr. 334 – în conformitate cu Înaltul Decret, nr. 497/1932 şi cu Ordinul Marelui Stat Major, Sec ia I-a, nr. 4.338 şi 965/1932 – dispunea înfiin area Regimentului 2 Transmisiuni Câmpina. Tot în acea perioadă se cumulaseră batalioanele de transmisiuni din Regimentele 1, 3 şi 4 Pionieri. Comanda Regimentului 2 Transmisiuni şi Batalioanele 1 şi 2 au fost cazate în clădirea principală a fostei fabrici de bijuterii, iar Batalionul 3 în clădirea rafinăriei „Steaua Română”.

Şcoala de radiotelegrafişti a fost dislocată într-o clădire a primăriei din Câmpina. Prin Ordinul Marelui Stat Major, nr. 8.640, din 27 martie 1933, s-a dispus dislocarea regimentului de la Câmpina, la Iaşi. La 1 aprilie 1933 Regimentul 2 Transmisiuni a fost mutat în garnizoana Iaşi, în cazarma Regimentului 1 Căi Ferate. În această cazarmă s-au instruit efectivele şi apoi au participat la campaniile militare din est şi vest, asigurând legăturile fir şi radio ale unită ilor şi marilor unită i militare cu care a cooperat. În baza Ordinului nr. 51.620, din 30 iunie 1946, Regimentul 2 Transmisiuni a primit ordin să se mute din garnizoana Alexandria, unde se stabilise după participarea la război, la Câmpina.

Mai târziu, în baza Ordinului Marelui Stat Major, Sec ia I-a, nr. 51.716, din 17 august 1948, regimentul a fost dislocat din Câmpina la Someşeni, jude ul Cluj, în cazarma Regimentului 5 Artilerie Antiaeriană. Cu o parte din efectivele acestei unită i s-a înfiin at, în anul 1948, Regimentul 4 Transmisiuni din oraşul Vaslui. După efectuarea perioadei de instruire a soldatului şi a perioadei de instruc ie de specialitate, Radu Burlacu a fost mobilizat pe front, în zona de opera ii a Batalionului 53 Transmisiuni, la data de 16 septembrie 1943.

Împreună cu ceilal i camarazi din unitate asigura legăturile fir şi radio ale Comandamentului 4 Armată, care desfăşura lupte foarte grele cu efectivele armatei sovietice, aflate într-o puternică ofensivă. Comportarea curajoasă şi dârză în misiunile de luptă primite i-a determinat pe şefii direc i să-l propună pe Radu Burlacu pentru decorare cu medalia „Cruciada împotiva comunismului”, pe care a primit-o la data de 31 martie 1943. La data de 1 decembrie 1944 fruntaşul Radu Burlacu a fost mutat de la Compania a 2-a Transmisiuni la Compania 1-a Transmisiuni din aceeaşi unitate, comportându-se la fel de curajos în îndeplinirea grelelor misiuni, în luptele cu trupele germane, pe teritoriile Ungariei şi Cehoslovaciei. Şefii direc i l-au propus pe fruntaşul Radu Burlacu pentru decorare cu medalia „Bărbă ie şi Credin ă”, clasa a III-a, pe care a primit-o la data de 6 februarie 1945.

Până la capitularea armatei germane, la 9 mai 1945, fruntaşul Radu Burlacu şi camarazii din Batalionul 54 Transmisiuni au reuşit să asigure, permanent, legăturile de transmisiuni cu eşaloanele subordonate Corpului 4 Armată. La 14 septembrie 1945 fruntaşul Radu Burlacu s-a prezentat la Partea Sedentară a unită ii şi, de aici, a fost repartizat la Corpul 3 Armată.

Fiind bolnav a fost trimis în concediu medical, până la 1 ianuarie 1945. Refăcut din punct de vedere fizic, fruntaşul Radu Burlacu a fost mutat la Compania Depozit a Corpului 3 Armată. De la data de 1 aprilie şi până la data de 7 iulie 1946 proaspătul caporal a participat la instruirea recru ilor din unitate, ajutându-i la însuşirea specialită ilor de telefonist şi radiotelegrafist. Desconcentrat, la 7 iulie 1946, Radu Burlacu şi-a reluat munca de croitor în localitatea natală, până la 24 ianuarie 1949, când a fost concentrat la Regimentul 4 Transmisiuni din Vaslui.

După o perioadă de instruire de trei luni, Radu Burlacu a fost avansat la gradul de sergent şi apoi s-a înapoiat la familie, refuzând să se angajeze în armată. Până la decesul său, la 7 martie 1993, Radu Burlacu a profesat cu succes meseria de croitor, fiind bine-cunoscut în satele din jur. Radu Burlacu s-a căsătorit în anul 1946 cu Niculina Tudor, din mariajul lor rezultând doi copii: Ionel, născut la data de 2 iulie 1947, şi Vasile, născut la data de 23 octombrie 1950. Ionel Burlacu a absolvit şcoala primară în localitatea Dăscăleşti, şcoala generală în localitatea Nicoleşti şi Liceul „Alexandru Vlahu ă” în Râmnicu-Sărat.La data de 1 august 1965 s-a angajat arhivar civil la Arhivele Militare din Râmnicu-Sărat. La 1 iulie 1972 Arhivele Militare au fost mutate de la RâmnicuSărat, la Piteşti. Ionel Burlacu şi-a urmat destinul, angajându-se arhivar civil la Arhivele Militare din Piteşti (U.M. 02405).

De la 1 mai 1982 Ionel Burlacu îndeplineşte func ia de custode la sala de studiu, dând dovadă de mult tact în rela iile cu cei care se documentează în această institu ie, care păstrează documente, de mare valoare ştiin ifică, cu caracter militar, politic, social şi economic. Ionel Burlacu s-a căsătorit la data de 18 iulie 1968 cu Elena Burlăcescu, din comuna Pardoşi, jude ul Buzău, împreună având o fiică, Daniela, născută la data de 18 septembrie 1969. Vasile Burlacu, cel de al doilea copil al so ilor Radu şi Niculina Burlacu, a lucrat ca maistru la Turnătoria din Râmnicu-Sărat până în anul 1999, când s-a pensionat. Are doi copii, căsători i în Focşani.