Plutonier-adjutant Mihai IORGU

Mihai Iorgu s-a născut la 13 martie 1919 în localitatea Poenarii Rali, comuna Poenarii Burchi, într-o familie de oameni gospodari. A absolvit 5 clase în localitatea natală. În anul 1933 s-a înscris copil de trupă în vestitul Regiment 32 Infanterie „Mircea”.

Sub îndrumarea şefilor direc i şi a şefului Forma iei Instrumentale a Garnizoanei Militare Ploieşti, Mihai Iorgu a fost pregătit şi instruit în domeniul muzicii, reuşind să se integreze în cadrul forma iei de instrumentişti. Înscrierea României în războiul pentru eliberarea teritoriilor răpite de Rusia Sovietică şi Ungaria l-a găsit pe Mihai Iorgu în postura de mobilizat pe loc, îndeplinind misiuni ordonate de comandantul garnizoanei pe timpul desfăşurării bombardamentelor avia iei anglo-americane.

După întoarcerea armelor împotriva trupelor germane, componen ii forma iei muzicale au participat, împreună cu ostaşii Regimentului 32 Infanterie, la dezarmarea trupelor germane din oraşul Ploieşti şi împrejurimile sale, remarcându-se în zilele de 24-28 august în luptele desfăşurate la barierele de sud şi de vest, unde au contribuit la dezarmarea ostaşilor germani, care doreau să reocupe oraşul Ploieşti. În anul 1945 sergentul Mihai Iorgu a urmat un curs de specializare la Şcoala de Muzică din Bucureşti. După absolvire a fost avansat la gradul de sergent-major şi numit, în ianuarie 1946, instrumentist în Forma ia Instrumentală din Centrul de Instruc ie Breaza. În această unitate a lucrat până în anul 1951, remarcându-se prin participarea la ac iunile culturale din unitate şi localită ile din împrejurimile oraşului Breaza. Din anul 1952 până în anul 1958 a lucrat în garnizoana militară Râmnicu Vâlcea.

La începutul anului 1959 a fost mutat la Forma ia Instrumentală a garnizoanei militare Ploieşti, unde a fost avansat până la func ia de sub-şef al Forma iei Instrumentale şi la gradul de plutonieradjutant. În anul 1969 a fost trecut la pensie, la cerere, din motive medicale. Întrucât în timpul serviciului a locuit în case închiriate, împreună cu so ia sa, Constan a, şi-a construit o casă spa ioasă pe strada Mărăşeşti, la numărul 294, pe care a dorit s-o lase fiului său, Emilian, născut în anul 1967. Din nefericire, în anul 1989 casa i-a fost demolată, întrucât a intrat în perimetrul192 construibil. A primit un apartament cu trei camere pe strada Mărăşeşti, devenit proprietatea lui Emil în anul 1995. Şi-a iubit foarte mult fiul, dar nu a mai trăit să-l vadă căsătorit. A decedat la data de 1 martie 1990, după o grea suferin ă, determinată şi de teama de a nu-şi pierde unicul copil, care a participat la apărarea unor obiective politice, economice şi culturale în perioada decembrie 1989februarie 1990, pe când era ofi er la unitatea militară de paraşutişti de la Boteni. În prezent Emilian Iorgu este maior, consilier juridic la Centrul Na ional de Pregătire pentru Managementul Situa iilor de Urgen ă. Este căsătorit cu Adriana Neacşu şi are o fiică, Ruxandra, născută la data de 8 iunie 1998. Dintr-o căsnicie anterioară, Emil mai are un fiu, Cătălin.

Plutonierul-adjutant Mihai Iorgu a muncit cu multă dăruire şi răspundere, în timpul activită ii militare fiind decorat cu mai multe ordine şi medalii militare: ordinul „Meritul Militar”, medalia „Bărbă ie şi Credin ă”, medalia „Eliberarea de sub jugul fascist”, medalia „Meritul Cultural”, medalia „Meritul Militar”.