15 noiembrie 2008

Maior Ion GALITĂ

Ion Galită s-a născut la 20 martie 1920, în localitatea Chetreni, comuna Stănuieşti, jude ul Tutova (astăyi, jude ul Bacău). A fost primul născut din cei şase copii (3 băie i şi 3 fete) ai lui Vasile şi ai Ecaterinei Gali ă. A absolvit 4 clase la Şcoala din Stănuieşti şi apoi a urmat cursurile prestigiosului Liceu „Roşca Codreanu” din Bârlad, pe care le-a absolvit, cu examen de bacalaureat, în anul 1941.

Chemat la satisfacerea stagiului militar în anul înscrierii României în războiul pentru reîntregire statală şi na ională, s-a înscris la Şcoala Militară de Ofi eri Artilerie, dislocată în oraşul Piteşti. La data de 1 iulie 1943 a terminat şcoala, clasându-se al 58-lea din 219 elevi. La absolvire a fost avansat la gradul de sublocotenent şi numit şef Sec ie Artilerie din Regimentul 11 Artilerie Bacău. În continuare a urmat cursurile Şcolii Speciale a Artileriei din Centrul de Instruc ie „Mihai Bravu”, pe care a şi absolvit-o. Înapoiat la unitate a fost încadrat comandant al Bateriei 5 Tragere şi a fost trimis pe frontul în retragere de la Odessa, la 1 august 1943. Pe front a executat misiuni de apărare până la data de 1 septembrie. Revenit la Partea Sedentară a Regimentului 11 Artilerie şi-a reluat pregătirea la Şcoala de Trageri a Artileriei. În ziua de 28 martie 1944 s-a deplasat cu celelalte efective din unitate în dispozitivul de luptă (apărare) de la Paşcani Sud. Întoarcerea armelor împotriva armatei germane, la 23 august 1944, l-a găsit pe Ion Gali ă la comanda Bateriei 5, cu care a participat la dezarmarea trupelor germane şi eliberarea păr ii de nord a Transilvaniei. A desfăşurat misiuni în sprijinul infanteriei şi cavaleriei pe traseul: Ghimeş Palanca - Reghin - Târgu Mureş - Careii Mari.

După eliberarea ultimei brazde de pământ răpită de horthyşti din trupul ării, ostaşii Regimentului 11 Artilerie, împreună cu ceilal i ostaşi români din Armata a 4-a română, au participat la eliberarea Ungariei (25.10-18.12.1944). Regimentul 11 Artilerie a sprijinit, prin lovituri de artilerie şi uneori prin ac iuni individuale, unită ile de infanterie şi cavalerie, ac ionând pe direc ia Tokay - Miscolc - Mun ii Heghialja. Îndeplinindu-şi misiunile pe teritoriul Ungariei, ostaşii Regimentului 11 Artilerie au trecut pe teritoriul Cehoslovaciei, unde au participat de luptele Opera iunii Militare Roznava, contribuind la eliberarea mai multor localită i: Brezno, Bansca-Bystrica, Austerlitz şi Cador. Vestea capitulării Germaniei i-a găsit în apropiere de Brno. Unitatea s-a înapoiat în ară la data de 1 iunie 1945.

La 1 iulie 1945 Ion Gali ă a fost avansat la gradul de locotenent, continuând să lucreze în regiment până la data de 1 iunie 1946, când a fost disponibilizat şi pus la dispozi ia Cercului Teritorial Bacău La 1 septembrie 1948 a fost trecut în rezervă, deşi în acel an absolvise Facultatea de Drept, cu durata de 3 ani. În aceeaşi zi a fost concentrat, îndeplinind func ia de comandant de Baterie în Regimentul 11 Artilerie Bacău. A fost reîncadrat în rândul cadrelor active la data de 10 februarie 1949, fiind numit în func ia de comisar special cu probleme de educa ie. A fost avansat căpitan, la data de 23 august 1949 şi de la 1 iulie 1950 a fost încadrat comandant de baterie artilerie. În luna mai 1950 căpitanul Gali ă a fost numit şef al Biroului Cercetare din Comandamentul Artilerie la Corpul 19 Armată, iar în anul 1951 a absolvit „Cursul de interpretatori”, cu durata de 3 luni. Avansat la gradul de maior, la data de 22 septembrei 1953, ofi erul a fost numit şef de stat major la Regimentul 242 Artilerie Grea. În anul 1955 a absolvit „Cursul de comandan i regimente”, îndeplinindu-şi foarte bine atribu iunile de serviciu.

Totuşi, în anul 1956, când a fost trecut în rezervă, i s-a făcut o mare nedreptate reproşându-i-se că a luptat în campania militară din est. În activitatea militară a fost decorat cu mai multe distinc ii militare: ordinul „Coroana României”, clasa a V-a, ordinul „Steaua României”, clasa a V-a, cu spade şi panglică de virtute militară cu frunze de stejar, medalia sovietică „Victoria” şi medalia „Eliberarea de sub jugul fascist”.

Niciun comentariu: