Locotenent Vasile DOBRINESCU

Vasile Dobrinescu s-a născut la data de 19 august 1910 în localitatea Călugăreni din jude ul Buzău (astăzi jude ul Prahova). Părin ii săi au dat ării şase copii (3 băie i şi 3 fete). Vasile a absolvit şcoala primară din localitatea natală şi Şcoala Normală din Ploieşti, în 1930. De la data de 1 septembrie 1930 a lucrat în calitate de învă ător, până când a fost încorporat la Şcoala Militară de Ofi eri Infanterie în Rezervă din Ploieşti, la 1 noiembrie 1931. La absolvirea acesteia, la data de 10 august 1934, a primit gradul de sublocotenent în rezervă.

De la 1 septembrie 1934 Vasile Dobrinescu a fost încadrat învă ător la Şcoala Elementară din satul Goga, comuna Râfov, jude ul Prahova. Accentuarea revizionismului fascist în Europa anilor 1938-1939 a determinat Marele Stat Major al Armatei Române să concentreze rezerviştii pentru a se instrui în vederea apărării patriei. Sublocotenentul Vasile Dobrinescu a fost concentrat de câteva ori la Regimentul 15 Doroban i (Infanterie) din Piatra Neam şi la dublura sa, Regimentul 55 Doroban i (Infanterie) din Piatra Neam . Mobilizarea armatei române, de la data de 22 iunie 1941, l-a găsit pe Vasile Dobrinescu în func ia de comandant de pluton al Companiei 6 din Regimentul 15 Doroban i Piatra Neam .

După primirea ordinului „Ostaşi, vă ordon: Trece i Prutul!”, unitatea, subordonată Diviziei 6 Infanterie Focşani, a participat la luptele pentru eliberarea Bucovinei şi Basarabiei, ajungând la Nistru la 21 iulie 1941, în zona localită ilor Otachi - Moghilev. După for area Nistrului unitatea a trecut la ofensivă pe direc ia Moghilev - Pavlovka - Balta. Ac ionând în cadrul Opera iunii Militare Odessa, unitatea a înaintat, după 10 august 1941, spre Bug, participând la eliberarea localită ii Balta. Înaintând spre Odessa a dat lupte grele la Vajni şi Oktiabri, până la căderea Odessei la data de 16 octombrie 1941. Sublocotenentul Vasile Dobrinescu a fost rănit la genunchiul piciorului stâng, la 20 septembrie, fiind internat în Spitalul Militar din Iaşi, timp de 30 de zile, după care a fost lăsat la vatră, până la data de 15 martie 1942. Concentrat din nou, la data de 15 martie 1942, la Batalionul 550 Infanterie Piatra Neam (dublura Regimentului 15 Infanterie, care provenea din Regimentul 55 Doroban i Piatra Neam ), în func ia de comandant de pluton, a participat la asigurarea siguran ei podului de la Tighina. După aproximativ două luni a fost trimis la un curs de perfec ionare pentru instruirea recru ilor, desfăşurat la Şcoala Ofi eri Rezervă Ploieşti. Până la data de 1 septembrie 1943 a instruit recru ii în cazarma din Piatra Neam , fiind avansat la gradul de locotenent. De la data de 1 decembrie ofi erul a fost trimis la Partea Operativă a Regimentului 15 Doroban i, care se găsea la Odessa. La 9 februarie 1944 a fost mutat în cadrul Batalionului 550 Infanterie Independent, care ocupa sectorul de apărare din nordul oraşului Cetatea Albă, spre Chilia. În ziua de 23 august 1944 Batalionul 550 Infanterie a fost încercuit, la Cetatea Albă, efectivele unită ii fiind luate în prizonierat de către armata sovietică, noul aliat de luptă. Locotenentul Vasile Dobrinescu s-a înapoiat din captivitate la data de 9 mai 1948, fiind reîncadrat comandant de pluton, până în luna iunie 1951, la Batalionul 550 Infanterie Independent. La data de 1 iunie 1951 ofi erul a fost promovat în func ia de comandant de companie în cadrul Regimentului de Vânători de Munte din Predeal, însă la data de 30 august a fost trecut în rezervă, fiind acuzat că a luptat cu mult zel pe frontul de est.

După trecerea în rezervă Vasile Dobrinescu a func ionat în calitate de învă ător şi director de şcoală, fiind foarte bine apreciat de către superiori, stimat şi iubit de către copiii pe care i-a instruit, precum şi de părin ii acestora. A fost căsătorit cu învă ătoarea Ştefania Ionescu, cu care a avut o fiică, Liana-Gabriela, arhitect la Direc ia Jude eană Prahova pentru Cultură, Patrimoniu şi Monumente Istorice, care îşi regretă foarte mult părin ii trecu i într-o altă via ă.