Căpitan Nicolae RĂDULESCU-LEMNARU

Nicolae Rădulescu s-a născut la data de 14 octombrie 1908 în localitatea Sălciile din jude ul Prahova. Pronimicul „Lemnaru” l-a primit de la strămoşii săi, din Maramureş, refugia i la Mireş, apoi Inoteşti şi Sălciile. Via a profesorului de matematică Nicolae Rădulescu-Lemnaru a căpătat noi valen e în timpul celui de al doilea război mondial.

La data de 22 iunie 1941 sublocotenentul Rădulescu se afla la Prut, fiind încadrat în efectivele Diviziei 13 Infanterie Ploieşti. Ajuns la vârsta de 97 de ani îşi aminteşte că a participat la luptele pentru eliberarea Basarabiei, la luptele dintre Nistru şi Bug şi între Bug şi Nipru. Ajuns la Novocerkask a participat la slujba religioasă desfăşurată în catedrala din localitate, pe care guvernan ii sovietici o transformaseră în magazie de cereale şi grajd pentru cai. Fiind profund mişcat de cele văzute a scris un articol pe care l-a trimis spre publicare revistei „Şcoala Prahovei”, din al cărei colectiv de redac ie făcea parte. În articolul cu pricina proslăvea măre ia şi frumuse ea artistică a catedralei, corul cazacilor, pioşenia împinsă până la suspin a credincioşilor prezen i şi critica barbaria sovieticilor. Acest articol, aparent banal şi inofensiv, a deturnat cursul vie ii lui Nicolae Rădulescu-Lemnaru. După citirea articolului comandantul Armatei a 3-a a ordonat trimiterea în ară a ofi erului, la 12 mai 1942, pentru a fi încadrat instructor la Şcoala Militară de Ofi eri în Rezervă din Ploieşti, precum şi pentru folosirea sa în calitate de corespondent al publica iilor militare şi civile. În luna august 1944 a participat la despresurarea şi apărarea oraşului Ploieşti de trupele germane, remarcându-se prin oprirea debarcării în Gara de Sud a trenului blindat german şi silindu-l să se retragă în gara Teleajen, iar de acolo să intre în manevră până la sta ia Valea Largă, unde ceferiştii demontaseră terasamentul, făcându-i prizonieri pe nem i.

Căpitanul Nicolae Rădulescu-Lemnaru a oglindit în scrierile sale temele istorice şi evenimentele din război: „Strămoşii” (1936), „Ruinele castelului” (1972), „Fiica lui Zoltes” (1975), „Burebista” (1982), „Povestea caporalului Filip” (1980) etc. Pentru faptele sale de arme a fost decorat cu ordinul „Coroana României”, medalia „Eliberarea de sub jugul fascist” şi medalia „Crucea Comemorativă al celui de al doilea război mondial” şi a primit titlul de Cetă ean de Onoare al Municipiului Ploieşti.