Locotenent Ion LASCU

Răpirea Basarabiei, Bucovinei şi inutului Her ei de către Rusia Sovietică, în vara anului 1940, a creat în rândurile tinerilor români un suflu revolu ionar, determinându-i să se înroleze în diferite unită i militare şi să participe la eliberarea teritoriilor româneşti.

Apreciind caracterul drept al ac iunilor militare la care urmau să participe s-au înrolat sub steagul ării şi mul i pilo i rezervişti ai avia iei militare. Printre aceştia se înscria şi locotenentul aviator în rezervă, inginer Ion Lascu, absolvent al faimoasei Şcoli Politehnice Charlottemburg din Berlin, care timp de opt ani a fost şeful montajului şi bancului de probe al motoarelor fabricate la Întreprinderea de Avioane Române (I.A.R.) Braşov. Ion Lascu s-a născut la data de 3 ianuarie 1898 în comuna Vânători din jude ul Vrancea. A învă at să zboare în anul 1934 la Aeroclubul din Braşov, în dublă comandă cu vestitul Tase Rotaru, pilot de încercări la I.A.R. După 48 de zboruri acesta i-a permis să piloteze singur un avion Klemm, cu motor de 40 de cai putere. În anul 1935 Ion Lascu a fost brevetat pilot de turism gradul 2. Văzându-l că este talentat şi apreciind utilitatea instruirii sale ca zburător în cadrul Uzinelor I.A.R., comandorul Teodor Mândrescu, comandantul Şcolii de Perfec ionare Avia ie Buzău, l-a încurajat să parcurgă întregul program de zbor pe avioanele Fleet şi Potez. În prima săptămână a concediului său din anul 1936 a ob inut brevetul de pilot de recunoaştere. Î

n următoarele trei săptămâni a zburat pe avioane Hank, Morane 230, Gourdou şi P.Z.L.-11B, devenind pilot de vânătoare. Putea să piloteze orice avion din dotarea avia iei româneşti. În toamna anului 1936 a participat la manevrele militare de la Lugoj. Continuând să se antreneze cu seriozitate, în anul 1937 Ion Lascu a câştigat concursul de naviga ie şi regularizare dotat cu cupa „Mircea Cantacuzino”. Din cei 17 pilo i înscrişi el a terminat primul concursul 13. Podiumul a fost ocupat de pilo ii ingineri braşoveni, care au pilotat avioane Fleet, fabricate la I.A.R.: Ion Lascu, Nicolae Florescu şi Alexandru Frim. La Braşov a zburat 6 ore pe avionul I.A.R.-14, unul dintre cele mai reuşite avioane fabricate la I.A.R.

Pasionat şi activ sus inător al activită ii aeronautice, în anul 1938, cu prilejul deschiderii şcolilor de zbor din Braşov a onorat publicul cu elegante figuri de acroba ie aeriană. Fiind implicat în procesul inginerului Petre Carp, legat de unele nereguli tehnice în fabricarea motoarelor de avion şi furnizarea lor avia iei militare, în iunie-iulie 1938 a fost re inut la Jilava. Deşi a fost achitat, nu şi-a mai putut relua antrenamentele de zbor. În anul 1939 Federa ia Aeronautică Română şi aerocluburile româneşti au organizat mai multe concursuri pentru stabilirea celor mai buni pilo i de turism. A concurat pentru „Marele premiu al avia iei de turism” (8 iunie), Cupa „Aurel Vlaicu” (2 iulie), „Marele premiu al Aeroclubului Braşov” (9 iulie) şi „Marele premiu al Federa iei Aeronautice Regale a României” (27 august). La începutul anului 1941, conform ordinii de bătaie a Grupului 5 Vânătoare, locotenen ii de avia ie în rezervă Ion Lascu şi Nicolae Polizu, împreună cu alte cadre militare, au fost încadra i în Escadrila 51 Avia ie Vânătoare, comandată de căpitanul aviator erou Virgil Trandafirescu. Deşi s-a încercat mutarea lui Ion Lascu la A.S.A.M. Pipera, în func ia de inginer responsabil cu repara iile de avioane, el a solicitat să rămână la Escadrila 51 Avia ie de Vânătoare. În diminea a zilei de 22 iunie 1941 locotenentul aviator Ion Lascu se afla pe aerodromul Tecuci. În prima misiune de luptă pentru eliberarea Basarabiei a înso it avioanele de bombardament pentru lovirea obiectivelor amplasate în zonele Bulgărica şi Bolgrad.

A zburat pe avionul de vânătoare He-112, care avea performan e modeste şi al cărui rezervor de benzină nu era protejat cu blindaj împotriva proiectilelor de artilerie antiaeriană. În ziua de 23 iunie Ion Lascu, împreună cu sublocotenentul aviator Constantin Zmeu şi adjutan ii aviatori Valter Popescu şi Ion Popescu, au înso it pentru protec ie avioanele de bombardament He-111 pe traseul: Râmnicu Sărat - Focşani - Taraclia - Bulgărica - Cuza Vodă - Ziliştea. În jurul orei 515, patrula I-a, care asigura flancul stâng, a fost atacată de avia ia de vânătoare inamică, pe traseul Bulgărica - Bolgrad. În lupta aeriană a fost doborât adjutantul aviator Anghel Codru , care s-a numărat printre primii vânători căzu i în luptele din Basarabia. La scurt timp l-au urmat adjutan ii aviatori Gheorghe Igedcu, Ilie Vatamanu, Aldea Cerchez şi al ii. În această misiune locotenentul aviator Ion Lascu a doborât un vânător inamic, în dreptul lacului Balta Albă. În continuare a participat la misiuni de luptă în zilele de 24-27 iunie, în zona aerodromurilor Focşani, Buzău, Ianca şi Râmnicu Sărat. A înso it o forma ie de bombardiere Potez-63, pentru bombardarea instala iilor portuare din zonele Tiganca şi Hârtoape.

În ziua de 12 iulie 1941 locotenentul-aviator Ion Lascu a îndeplinit o misiune foarte grea pe Valea Tigheciului, unde erau concentrate numeroase for e de luptă inamice. După mai multe treceri cu avionul prin zona de foc a fost doborât. Rămăşi ele pământeşti au fost duse la Bucureşti şi înhumate în cimitirul Ghencea.

Pentru supremul sacrificiu, Ion Lascu a fost decorat cu ordinul „Mihai Viteazul”, so ia sa semnând pentru primirea decora iei şi brevetului. Aflat lângă sicriul eroului, generalul de escadră Gheorghe Jienescu, ministru subsecretar de stat al Aerului, a spus: „… Am avut sub ordin pe acest distins ofi er. Întotdeauna am apreciat la el aleasa educa ie, solida pregătire intelectuală şi mai ales profesională, care îl clasa între cei mai buni ingineri în specialitatea motoare de avion. Tehnicitatea românească n-a cunoscut o mai autentică autoritate, în afară de inginerul Ion Lascu. Am apreciat puterea lui de muncă, înso ită întotdeauna de o modestie desăvârşită, apanajul caracterelor alese.

Dar mai presus de toate am descoperit, într-o evidentă timiditate, o mare putere de via ă, o putere de dăruire. Locotenentul aviator Ion Lascu apar ine acelei pleiade care şi-a pus ca deviză servirea institu iei, progresului şi a patriei până la sacrificiul suprem, căci numai prin sacrificiu se poate zidi ceva trainic.”Material asigurat de profesorul Vasile Tudor din Piteşti.