14 noiembrie 2008

General de divizie Constantin DRĂGHICI

Fiu al meleagurilor dâmbovitene, generalul Constantin Drăghici s-a născut la data de 16 septembrie 1923, în localitatea Nucet. Părin ii săi, Nicolae şi Bucura, oameni foarte gospodari, au acordat o mare atentie educatiei celor doi fii ai lor, dându-i la şcoală. Constantin avea să devină o personalitate militară a artileriei antiaeriene şi a armatei române.

A absolvit cursurile şcoalii primare în localitatea natală, iar apoi a urmat instruirea în Bucureşti, absolvind Liceul Aurel Vlaicu, în anul 1942. Mai departe a urmat cursurile Şcoalii Militare de Ofiteri de Artilerie Antiaeriană din Bucureşti, pe care a absolvit-o în luna septembrie 1944, cu rezultate foarte bune, şi a fost avansat la gradul de sublocotenent. În luna octombrie 1944 tânărul ofi er s-a prezentat la Regimentul 9 Artilerie Antiaeriană din Ploieşti, care era comandat de colonelul Nicolae Zăgănescu. La începutul carierei sale militare, sublocotenentul Constantin Drăghici a îndeplinit functia de şef de sectie Artilerie Antiaeriană, participând la actiunile de luptă pentru apărarea zonei petroliere. Din nevoia de conducere şi coordonare unitară a tuturor actiunilor brigăzilor de artilerie antiaeriană, precum şi a celorlaltor unităti independente, prin Ordinul Statului Major al Aerului, nr. 774, din 28 decembrie 1944, s-a înfiintat Divizia 1 Artilerie Antiaeriană, sub comanda colonelului Horia Roman. Divizia, cu cartierul general la Arad, avea ca şef de stat major pe locotenentul-colonel Grigore Milculescu. Activitătile din statul major al Diviziei 1-a Artilerie Antiaeriană au fost îndeplinite de ofiteri cu înaltă pregătire profesională, precum maiorii Grigore Georgescu, Radu Rădulescu şi Traian Mutaşcu, sublocotenentii Constantin Drăghici, Constantin Suli eanu şi Iulian Deculescu.

Din luna februarie 1945 tânărul sublocotenent Constantin Drăghici a participat la actiunile de luptă pentru eliberarea Cehoslovaciei, făcând parte din Biroul Operatii al Regimentului 2 Artilerie Antiaeriană, împreună cu maiorul Honoriu Mărcule , şeful biroului, locotenentul Gaşparic, sublocotenentii Eugen Onofrei, Eugen Năsturaş şi Emil Gafencu, „… toti, ofiteri foarte capabili, care au lucrat ireproşabil”, după cum îi nota comandantul Regimentului 2 Artilerie Antiaeriană, colonelul Gheorghe Ră escu.

În ziua de 9 mai 1945 Germania hitleristă a capitulat. Cu acest prilej, comandantul Artileriei Antiaeriene din zona Armatei 5 Aeriene sovietice a invitat la un apel solemn întregul Regiment 2 Artilerie Antiaeriană, apel la care a dat citire Ordinului de zi al Comandantului Suprem al Armatelor Sovietice. După citirea apelului, Bateria 121 Rhm a avut onoarea de a trage 101 lovituri de tun în cinstea zilei victoriei. Înapoiat din război tânărul ofi er a fost numit comandant de pluton în cadrul Regimentului 3 Artilerie Antiaeriană. Avansat la gradul de locotenent a urmat, în anul 1948, cursul de comandan i de baterie, la scurt timp fiind numit comandant de baterie antiaeriană. Dorind să-şi lărgească orizontul cunoştin elor militare generale şi de specialitate, căpitanul Drăghici a urmat cursurile Academiei Militare Generale din Bucureşti, în perioada 1953-1954. Clasându-se între primii absolven i, a fost avansat la gradul de maior şi a fost numit comandant la Regimentul 6 Artilerie Antiaeriană din Feteşti. Afirmându-se rapid în organizarea, asigurarea cu tehnică de luptă şi bunuri materiale de hrănire, echipare şi de sănătate, precum şi instruirea efectivelor, ofiterul a fost notat foarte bine şi a fost trimis la Moscova, unde a urmat cursurile Academiei Militare. Aici a acumulat cunoştinte noi despre artileria antiaeriană şi rachetele antiaeriene.

Revenit în tară, ofiterul a fost avansat la gradul de locotenent-colonel şi numit în functia de comandant al Corpului 81 Artilerie Antiaeriană din Bucureşti. Reorganizarea Artileriei Antiaeriene, în anul 1961, a condus la desfiintarea celor două corpuri de artilerie antiaeriană (16 din Ploieşti şi 81 din Bucureşti) şi înfiin area Diviziilor 16 Apărare Antiaeriană Ploieşti şi 34 Apărare Antiaeriană Timişoara. La comanda Diviziei 16 Apărare Antiaeriană din Ploieşti au fost numit generalul Eugen Onofrei, iar colonelul Constantin Drăghici a devenit şef de stat major. În acestă nouă functie, ofiterul Constantin Drăghici a contribuit la organizarea, planificarea şi desfăşurarea şedintelor de pregătire a cadrelor. Atât comandantul cât şi ceilalti şefi din cadrul Comandamentului Apărare Antiaeriană a Teritoriului i-au apreciat munca colonelului Constantin Drăghici cu calificative bune şi foarte bune. Mutarea generalului Eugen Onofrei la Directia Opera ii din Comandamentul Apărării Antiaeriene a Teritoriului, în anul 1968, a fost urmată de promovarea colonelului Constantin Drăghici în functia de comandant al Diviziei 16 Apărare Antiaeriană şi, la scurt timp, avansarea la gradul de general maior (brigadă). Activitatea desfăşurată la conducerea Diviziei 16 Apărare Antiaeriană din Ploieşti a fost încununată de mari satisfac ii. Comisiile de inspec ii şi control au apreciat capacitatea de muncă, spiritul de organizare a activită ilor, tactul şi omenia în raport cu personalul din subordine. Înaltul grad de pregătire profesională, spiritul organizatoric dezvoltat şi stilul de muncă participativ i-au adus generalului Constantin Drăghici promovarea în func ia de şef de stat major la Comandamentul Apărării Antiaeriene a Teritoriului. Timp de 13 ani generalul Drăghici a muncit cu dăruire şi perseverentă pentru îndeplinirea sarcinilor de mare răspundere care i-au revenit în conducerea activitătii statului major din comandament şi a celor de la marile unităti şi de la unitătile de artilerie antiaeriană, radioloca ie şi transmisiuni care îi erau subordonate.

Generalul Constantin Drăghici a lăsat o frumoasă amintire în memoria celor cu care a colaborat. Aprecieri deosebit de favorabile provin de la colegii săi, generalii Mircea Mocanu, Eugen Onofrei, Eugen Teodorescu, Nicolae Iordache, Dimitrie Popa şi Radu Vlăsceanu, personalităti ale Comandamentului Apărării Antiaeriene a Teritoriului şi a Armatei României.

În cei 41 de ani petrecu i în armată generalul Constantin Drăghici a fost decorat cu numeroase ordine şi medalii militare şi civile, româneşti şi străine: ordinul „Meritul Militar”, clasele a III-a, a II-a şi I-a, ordinul „Steaua Republicii Socialiste România”, clasa a V-a, ordinul „23 August”, clasa a 3-a, medalia „10 ani de la înfiin area armatei populare”, medalia „Meritul Militar”, clasele I-a, a II-a, a III-a, medalia „A 20-a aniversare a for elor armate”, medalia „A 50-a aniversare a P.C.R.”, medalia „A 25-a aniversare a proclamării republicii”, medalia „A 30-a aniversare de la eliberarea României”, medalia „Crucea Comemorativă a celui de al doilea război mondial (1941-1945)” etc. Generalul Constantin Drăghici s-a pensionat la data de 4 decembrie 1984 şi s-a stins din viată la data de 27 martie 1997.

Fiecare dintre cei trei copii ai săi şi-au făurit cariere remarcabile. Alexandru-Dan, inginer, locuieşte şi lucrează în Montreal, Canada. Constantina-Diana, dublu licen iată în ştiin e politice şi limbi străine (franceză şi suedeză) la Universitatea Bucureşti, urmează cursurile de masterat ale Universită ii Göteborg din Suedia. Carmen, absolventă a Facultă ii de Ştiinte Politice, Departamentul Engleză, şi a Facultă ii de Limbi Străine, ambele din cadrul Universită ii Bucureşti, urmează, în prezent, cursurile de masterat în relatii internationale ale Universitătii „La Sapienze” din Roma. Generalul Constantin Drăghici merită toată stima şi admiratia pentru modul exemplar în care şi-a dăruit sufletul pentru pregătirea pentru via ă a acestor minuna i copii. Trecând în nefiin ă generalul Constantin Drăghici a lăsat frumoase amintiri, admiratie şi respect în sufletul celor dragi, rude, prieteni, colaboratori sau subordona i.