15 noiembrie 2008

General de brigadă Vasile DAVIDESCU

Vasile Davidescu a fost veteran al războiului pentru întregirea neamului românesc (1916-1919) şi al celui de al doilea război mondial. Părintii săi, Vasile şi Maria, i-au dat naştere la data de 13 mai 1894, în localitatea Măgureni, plasa Filipeşti, judetul Prahova. A copilărit şi a absolvit şcoala primară în localitatea natală. Liceul „Sfin ii Petru şi Pavel” (8 clase) l-a urmat şi absolvit, cu bacalaureat, în Ploieşti. Fire studioasă, Vasile Davidescu a urmat şi absolvit cu mult succes Şcoala de Artilerie Geniu şi Marină (al cincilea din cei 50 elevi înscrişi la sec ia artilerie), Şcoala Specială de Artilerie (al şaselea din 63 ofi eri), Şcoala Superioară de Război şi cursul complementar de stat major. Cariera militară a început-o cu gradul de sublocotenent (1 iulie 1916), a continuat-o cu gradul de locotenent (1917), căpitan (1919), maior (1930), locotenent-colonel (1937), colonel (1942), general de brigadă postmortem (3 septembrie 1942).

Evolu ia în functiile militare a fost frumoasă şi demnă de retinut. Astfel, în toamna anului 1916 a comandant o sec ie de artilerie a Bateriei 1 din Regimentul 19 Artilerie Ploieşti, în luptele din Dobrogea. A fost comandantul Bateriei Trageri din Regimentul 19 Artilerie în luptele de pe Valea Buzăului, Râmnicu Sărat şi Putna. Avansat la gradul de locotenent, ofi erul a comandat o baterie din Regimentul 19 Artilerie Ploieşti, în luptele de la Mărăşeşti, din vara anului 1917, fiind notat de către colonelul Vasiliu, comandantul Regimentului 19 Artilerie, cu calificativele „bine” (1916) şi „foarte bine” (1917). După transformarea Regimentului 19 Artilerie în Regimentul 19 Obuziere, căpitanul Vasile Davidescu a comandat, în anii 1919-1920, Bateria 2, fiind notat cu calificativul „foarte bine” de către colonelul Miclescu, comandantul regimentului, şi de către colonelul Gavriliu, comandantul Brigăzii 5 Artilerie.

În anii 1921-1922 a comandat Bateria 7 din Regimentul 39 Artilerie Târgu Mureş, şi a fost notat cu calificativul „foarte bine” de către colonelul Pătroianu, comandantul regimentului, şi generalul Mironescu, comandantul Diviziei 20 Infanterie. Revenit în perioada anilor 1922-1925 la Regimentul 19 Obuziere, ofi erul s-a sim it acasă, la propriu, comandând Bateria 1 şi a fost notat cu calificativul „foarte bine” de către comandantul regimentului, colonelul Boboc, şi de către generalul Mironescu, comandantul Diviziei 13 Infanterie Ploieşti în anii 1924 şi 1925.

În perioada lunilor iunie-septembrie 1925 ofi erul a urmat cursurile Şcolii Speciale de Artilerie de la Râşnov, iar apoi, între 1 octombrie 1925 şi 1 iulie 1927, cursurile Şcolii Superioare de Război, încheiate cu calificativul general „bine”. În perioada 1 august 1927 - 1 aprilie 1928 a făcut stagiu la Regimentul Artilerie Antiaeriană Bucureşti, comandând Bateria 5. Pentru aceasta a fost notat cu calificativul „foarte bine”. În perioada 2 aprilie 1928 - 1 noiembrie 1930 a făcut stagiul la Sec ia Opera ii, din Marele Stat Major, fiind atestat ofi er de stat major, şi notat „foarte bine” de către colonelul Petre Dumitrescu şi generalul Economu. În perioada 2 noiembrie 1930 - 10 mai 1934 a lucrat la Biroul 3, sec ia Opera ii din Marele Stat Major, fiind notat „foarte bine” de către colonelul Petre Dumitrescu şi generalul Ionescu. Maiorul Vasile Davidescu a comandat, în perioada 1934-1936, Divizionul 3 din Regimentul 1 Artilerie Timişoara, men inându-se la nivelul calificativului „foarte bine”. Comandantul Brigăzii 1 Artilerie, generalul Apostolescu, îl numea „stâlpul moral al Regimentului 1 Artilerie „Carol I” (afirmându-se la comanda Divizionului al 3-lea şi ca şef al Biroului Instruc ie)”, iar generalul de divizie Economu, comandantul Corpului 7 Armată, îl eviden ia pentru calită ile de profesor la Şcoala de Aplicatie Artilerie Timişoara. Din iunie 1936 şi până în iulie 1937 a comandat Divizionul 3, a fost profesor la Şcoala de Ofi eri Superiori din garnizoana Timişoara şi a îndeplinit func ia de şef al Biroului Mobilizare din divizie, cu prilejul manevrelor militare. „Eminent ofiter de stat major”, apreciau generalul Bunescu, comandantul Diviziei 1 Infanterie şi generalul Economu, comandantul Corpului 7 Armată. În anii 1938-1939, locotenentul-colonel Vasile Davidescu a fost profesor de Tactică Generală la Sec ia Militară din Şcoala Politehnică Timişoara şi la Şcoala Ofi eri Superiori pe garnizoana Timişoara, fiind apreciat ca „un ofi er de excep ie” al artileriei, atât de către generalul C. I. Dragalina, comandantul Diviziei 1 Infanterie, cât şi de către generalul de divizie Gheorghe Oprescu, comandantul Corpului 7 Armată. Locotenentul-colonel Davidescu a îndeplinit, în perioada 10 august 1939 - 29 iunie 1940, func ia de şef de stat major la Divizia 1 Infanterie, profesor la Şcoala Politehnică şi la Şcoala Ofi eri Superiori din garnizoana Timişoara, şi a fost notat cu calificativul „foarte bine” de către generalul Dragalina, din Divizia 1 Infanterie, şi generalul de divizie Leventi, comandantul Corpului 7 Armată. Numit şef de Stat Major la Divizia 19 Infanterie Timişoara, la data de 29 iunie 1940, ofi erul şi-a pus la bătaie toată capacitatea intelectuală în vederea elaborării unor planuri realiste de ac iune ale marii unită i (în perspectivă). Avansat la gradul de colonel a îndeplinit func ia de şef al Statului Major al Diviziei 19 Infanterie în opera iunea militară Odessa, remarcându-se prin clarviziunea hotărârilor adoptate. În urma rănilor grave suferite în luptele din Caucaz, în vara anului 1942, a decedat, la data de 3 septembrie 1942, la Spitalul Militar German Konstantinovskaia, cernind sufletele familiei şi camarazilor săi.

În decursul carierei militare generalul de brigadă, post-mortem, Vasile Davidescu a fost decorat cu numeroase ordine şi medalii militare: ordinul „Coroana României”, clasa a V-a, cu spade şi panglică de virtute militară, ordinul „Steaua României”, cu spade şi panglică de virtute militară, ordinul german „Crucea de Fier”, medalia „Crucea Comemorativă”, cu baretele Dobrogea, Carpa i, Mărăşeşti 1916-1919, medalia „Victoria” (1920), medalia „Semnul Onorific de aur” pentru 25 de ani de activitate în armată.

A.M.R. – Memorii Bătrâni, Dosar 33.

Niciun comentariu: