Veterani din comuna Onceşti, judetul Bacău

Ion Ştir şi Ion Tarălungă, veterani ai războiului pentru întregire statală şi na ională (1916-1919), au participat la luptele din Transilvania şi de la Oituz, din toamna anului 1916, şi de la Oituz - Târgu Ocna, în vara şi toamna anului 1917. Amândoi au murit în luptele de la Târgu Ocna, în luna august 1917. Au fost decora i, post-mortem, cu medalia „Bărbă ie şi Credin ă”, clasa a III-a. Aceşti eroi au fost bunicii după tată şi mamă ai comisarului şef (rz.) Mihai Ştir. Mihai Ştir s-a născut la 4 decembrie 1937 în satul Dealul Perjului, comuna Onceşti, jude ul Bacău. Părin ii săi, Iancu şi Catinca, deceda i, au fost răzeşi de o moralitate de excep ie. Ei au avut zece copii, opt băie i şi două fete, dintre cei opt băie i mai fiind în via ă doar trei. Mama a fost decorată cu medalia „Mamă Eroină”. Mihai, al treilea în ordinea naşterii, este primul, în ordinea vârstei, dintre cei afla i în via ă. Un frate mai mic, Grigore, născut în încercatul an 1944, este pensionar militar şi locuieşte în oraşul Comăneşti, jude ul Bacău, iar ultimul frate, Constantin, născut în anul 1946, s-a remarcat prin fapte deosebite, ca luptător pentru victoria Revolu iei Române din decembrie 1989. Mihai Ştir a urmat cursul primar la şcoala din satul natal, cu stima ii învă ători Nicolae şi Augustina Păvălu ă, cursul gimnazial la şcoala din Laz, amintindu-şi cu deosebit respect de profesorii Georgică şi Elena Prosie, Geta Glod şi Panaite Zisu. Din anul 1952 a urmat Liceul de Băie i din Bacău, încadrat cu profesori de elită: Adrian Olinic, Dumitru Alistar, Ion Grigoriu, Emanuel Schmsltzer, Mircea arălungă şi al ii. A absolvit Facultatea de Drept din Bucureşti şi cursul postuniversitar al acestei facultă i, păstrând amintiri alese pentru profesorii Camil Suciu, Nicolae Volonciu, Moise Terbancea, Romulus Ionescu ş.a. În domeniul militar a absolvit Şcoala de Ofi eri de Poli ie din Bucureşti, cu profesori de excep ie: Frosa Andrei, Nicolae Dăscălescu, Teodoru, Tătărăscu, Dudaş, Elena Purice, Ion Matache şi al ii. Comisarul şef Mihai Ştir păstrează amintiri frumoase despre colegii pe care i-a avut în toate treptele de învă ământ pe care le-a urmat, precum cei care aveau să devină profesori (Vasile Tofan, Savel Pavel, Cornel Grosu şi Genoveva Curteanu-Chiriac), economişti (Florin Hilohi şi Vasile Şimon), avoca i (Liviu Trandafirescu şi Gheorghe Biriu), chestori M.A.I. (Corneliu Diamandescu, Iulian Medrea şi Marin Lazăr), inginerul Radu Gafta, comandorul de avia ie Ion Diaconu, precum şi generalul-maior Gheorghe Cernat de la Ministerul Apărării Na ionale. Dragostea pentru comuna natală şi oamenii săi continuă să ocupe un loc important în viziunea comisarului şef Mihai Ştir, care îşi aminteşte cu deosebit respect de mul i consăteni precum Gogu Curteanu (fostul primar), Gheorghe Baban (actualul primar), preotul Toma Popescu şi Marin Ştefan, fostul şef de post de poli ie, care într-o zi de Sfântul Ilie l-a sfătuit să se înscrie la examenul de admitere la şcoala de ofi eri de mili ie. So ia sa, Dimitrina Bulboacă, născută în comuna Poiana, jude ul Gala i, fostă vatră a cetă ii dacice Piroporidava, a fost şi este fiin a care a contribuit şi contribuie permanent la men inerea unui echilibru normal, armonios, în familia comisarului şef Mihai Ştir. Fiica lor, Mihaela-Carmen, este cadru militar activ în Ministerul Administra iei şi Internelor. Nu întâmplător s-a familiarizat, încă din copilărie, cu criminalistica, îndrumată de fostul mare profesor Camil Suciu. În prezent studiază în detaliu această disciplină la o facultate din Bucureşti. Ca o coincide ă a sor ii, şi părin ii so iei au avut zece copii: opt fiice şi doi fii, dintre care sunt în via ă şase fiice şi doi fii. Cel mai mare dintre to i, Ionel Bulboacă, în vârstă de 82 de ani, este pensionar militar. Mama lor a primit medalia „Mamă Eroină”. Şi familia so iei a trăit cumplite dureri în primul război mondial. Tudorache Tălmaciu, bunicul după mamă al so iei, cu numele adevărat Stavarache, a primit porecla Tălmaciu, care i-a rămas ca nume, de la faptul că traducea căr i din limbile greacă şi slavonă. Tudorache a luptat în războiul de independen ă (1877-1878), în cel de al doilea război balcanic (1913) şi în războiul pentru întregire statală şi na ională a României, cu Regimentul 11 Infanterie „Siret” Gala i. A murit în luptele de la Mărăşti, pentru eliberarea localită ii Câmpurile, în luna iulie 1917. În satul natal mai trăieşte unchiul Ion arălungă, veteran din al doilea război mondial, rănit grav în luptele de la Zvolen, din Cehia, care astăzi suportă greu urmele schijelor care i-au străpuns o mare parte a corpului. Pe linie profesională, comisarul şef Mihai Ştir a parcurs mai toate treptele ierarhice, îndeplinind cu mare responsabilitate func ia de şef serviciu la Direc ia Cercetări Penale din Inspectoratul General al Poli iei Române, precum şi pe accea de director adjunct la Direc ia Organizare, Cordonare şi Rela ii Publice şi la Direc ia Antidrog, Arme şi Explozivi din cadrul aceluiaşi inspectorat, fiind pensionat la limită de vârstă, la data de 15 noiembrie 1995, după aproape 40 de ani de activitate în Poli ia Română. Din aprecierile de serviciu rezultă că pe parcursul activită ii profesionale a manifestat o exemplară pregătire juridică şi de specialitate, neprecupe ind nici un efort pentru îndeplinirea, în cele mai bune condi ii, a sarcinilor încredin ate pe linia apărării ordinii publice, a valorilor statului de drept. Drept urmare, în majoritatea anilor de serviciu a fost apreciat cu calificativul „foarte bun”, acordându-i-se şi numeroase distinc ii: ordinul „Meritul Militar”, clasa I-a, Diplomă de Excelen ă şi Diplomă de Onoare din partea Interna ional Police Association, Sec ia Română. Când discu i cu comisarul şef Mihai Ştir despre şefii săi pe care i-a avut în întreaga carieră militară, îi face plăcere să-i men ioneze pe comisarii şefi Florea Boştinaru, Samuil Şu u, Aurel Damian, Nicolae Coca, Octavian Mihăilescu, Stănică Tudor, Ion Alecsandru şi Pavel Proca, pe chestorii Marin Zavera, Octavian Pop, Jean Moldoveanu, Gheorghe Scarlet, Valeriu Buzea, Costică Voicu, Nicolae Berechet, Eugen Sandu, Ovidius Păun, Pavel Abraham, Constantin Dârnă, Lucian Ciobănescu şi Dumitru Penciuc. În toamna anului 2000, fiind pensionar, Mihai Ştir a fost angajat, prin concurs, în func ia de consilier la Primăria Sectorului 1 Bucureşti. Domnul profesor Vasile Gherasim, primar în acel timp, l-a caracterizat pentru eforturile depuse în cei patru ani de activitate: „Calită ile profesionale ale lui Mihai Ştir, în plan teoretic şi practic, au fost apreciate foarte bine. A dat dovadă de o mare mobilitate în gândire, concomitent cu realizarea sarcinilor specifice func iei, manifestând şi un ataşament pentru îndeplinirea unor activită i de cinstire a memoriei eroilor şi martirilor, care s-au jertfit pentru apărarea gliei străbune şi înfăptuirea marilor idealuri ale Neamului Românesc.”. În perioada care a lucrat la primărie, Mihai Ştir şi-a adus un important aport pe linia protejării monumentelor şi operelor comemorative de război: apărarea şi între inerea monumentelor, amplasarea de reflectoare, împrejmuirea cu gard viu ori metalic, eforturi bine apreciate de către Asocia ia Na ională „Cultul Eroilor”. Anual i-au fost conferite diplome de onoare. A fost cooptat ca membru de onoare în organul de conducere, iar în anul 2004 a fost ales membru al Consiliului Director Central. I-au fost acordate două plachete: „500 de ani de la trecerea în veşnicie a lui Ştefan cel Mare şi Sfânt” şi „Victoria Na iunilor Unite împotriva coali iei Antifasciste”. Comisarul şef Mihai Ştir îl apreciază la superlativ pe profesorul, sociologul şi juristul Gheorghe Gherasim, fost primar la Primăria Sectorului 1 din Bucureşti, care a fost un şef model, coordonator şi îndrumător ideal al tinerilor care lucrau în administra ia publică. Are frumoase aprecieri şi pentru colegii colaboratori: Ştefan-Lucian Mureşan, Vasile Baroi, Adrian Toma, Adina Stan, Marian-Dumitru Costache, Viorel-Ilie Pârvu oiu şi al ii. În aceeaşi perioadă s-au înfiripat şi consolidat rela iile cu cadrele care lucrează în cadrul Asocia iei Na ionale „Cultul Eroilor”.