General de brigadă Costin LUNGU

De fiecare dată când Dumnezeu mai cheamă la sine pe unul dintre noi constatăm cu triste e că suntem mai săraci cu un suflet, cu un prieten, cu un camarad sau coleg. Costin Lungu s-a născut la data de 30 octombrie 1914 în localitatea Roman, jude ul Roman (astăzi jude ul Neam ), oraş situat la confluen a râurilor Moldova şi Siret, una dintre cele mai vechi aşezări din Moldova, care s-a bucurat de o aten ie deosebită din partea domnului Roman I (1391-1394).

Distrus în mare parte în anul 1467, în timpul expedi iei lui Matei Corvin în Moldova, oraşul a fost refăcut de domitorul Ştefan cel Mare şi Sfânt. Costin Lungu se trage dintr-o familie de intelectuali. Tatăl, Ioan, a fost magistrat, iar mama, Alexandrina, a fost învă ătoare. Mutarea părin ilor în diferite localită i din ară l-au determinat pe fiul lor să urmeze şcoala primară în Ploieşti, în perioada 1921-1925, şi liceul teoretic în Lugoj, între anii 1925-1932. În perioada 1933-1936 Costin Lungu a frecventat cursurile Şcolii Militare de Ofi eri Jandarmi, pe care le-a absolvit, în calitate de şef de promo ie, cu gradul de sublocotenent. În paralel a urmat şi cursurile Facultă ii de Drept, pe care le-a absolvit cu diplomă de stat.

După terminarea şcolii militare tânărul ofi er a fost repartizat la Centrul de Instruc ie Timişoara, în func ia de ofi er instructor. Până în anul 1943, în paralel cu munca depusă pentru îndeplinirea atribu iunilor de serviciu, Costin Lungu şi-a continuat perfec ionarea profesională şi a absolvit şi cursurile Facultă ii de Construc ii. Ofi erul a participat la ac iunile militare de pe frontul din Moldova, comandând Compania 132 Poli ie, subordonată Diviziei 9 Infanterie din Constan a. De la data de 23 august 1944 a condus Compania 132 Poli ie în luptele din împrejurimile capitalei, pentru dezarmarea trupelor germane.În lunile septembrie şi octombrie 1944 Compania 132 Poli ie, comandată de Costin Lungu, a participat la ac iunile de luptă desfăşurate de Divizia 9 Infanterie din Constan a, pentru eliberarea păr ii de nord a Transilvaniei, răpită prin Dictatul de la Viena, din 30 august 1940. Cea mai frumoasă pagină de eroism au scris-o ostaşii din subordinea sa în luptele pentru eliberarea localită ii Carei. Ei au asigurat ordinea şi protec ia popula iei civile de jafurile şi distrugerile bunurilor materiale de către ostaşii germani şi maghiari. Costin Lungu, împreună cu un ofi er şi un copil de trupă din Divizia 9 Infanterie, au pătruns primii în localitatea Carei, însufle ind prin exemplul lor pe ceilal i ostaşi care participau la lupte.

Pentru curajul, dârzenia şi clarviziunea dovedite în luptă Costin Lungu a fost decorat cu ordinele „Steaua României”, cu spade şi panglică de virtute militară, clasa a IV-a şi „Coroana României”, clasa a V-a, cu spade. După încheierea războiului ofi erul a lucrat în cadrul Trupelor de Jandarmi, până în anul 1952, când a fost trecut în rezervă, cu gradul de maior, fiind considerat necorespunzător noilor rânduieli politice. Datorită faptului că era absolvent al Facultă ii de Construc ii, Costin Lungu s-a angajat la Trustul de Construc ii din Ploieşti şi, în paralel, a fost şi profesor, la Şcoala Tehnică din Ploieşti. A lucrat până în anul 1962, când, datorită faptului că se îmbolnăvise, s-a pensionat. După evenimentele din 1989, lui Costin Lungu i s-au recunoscut meritele din perioada când a servit ara în calitate de cadru militar activ şi a fost avansat, succesiv, de la gradul de locotenent-colonel la gradul de general de brigadă în retragere. Costin Lungu s-a înscris în Asocia ia Veteranilor de Război din Ministerul de Interne, filiala Prahova, unde a condus Comisia de Cultură. A fost un pasionat cercetător, studiind Arhivele de Stat Major referitoare la Compania 132 Poli ie, din Divizia 9 Infanterie. A activat în cadrul Cenaclului Veteranul. Generalul de brigadă Pavel-Ioan Ghi ă a continuat să activeze până la data de 10 octombrie 1999, când s-a stins din via ă.

După decesul său familia a dăruit Asocia iei Veteranilor de Război din Ministerul de Interne documente specifice activită ii Jandarmeriei, Corpului 2 Armată şi Diviziei 9 Infanterie. Acestea constau în 32 de mape care con in note ale Companiilor 7 şi 132 Poli ie, din război şi pe timp de pace.