Veterani din comuna Cotu-Vameş, judetul Neamt

Localitatea Cotu-Vameş datează din anul 1409. Este populată cu oameni gospodari, preocupa i din cele mai vechi timpuri de lucrul pământului, cultivând cereale, legume şi zarzavaturi, pomi fructiferi şi vi ă de vie, crescând animale, practicând albinăritul, precum şi pescuitul, în cele două râuri care străjuiesc localitatea, Moldova şi Siretul.

În ultimii 50 de ani multi locuitori din comună au lucrat în diferite întreprinderi industriale din oraşul Roman: Întreprinderea de Maşini Roman, Fabrica de Zahăr, Fabrica de evi, Fabrica de Mobilă, Întreprinderea de Prelucrarea Laptelui, Întreprinderea de Confec ii şi altele. Zilnic, mul i dintre localnici traversau râul Moldova pe puntea de legătură sau pe şoseaua dintre Cotu-Vameş şi Roman, asigurându-şi venituri materiale decente sau completându-şi instruirea la cunoscutul Liceu „Roman Vodă” (azi Colegiu Na ional), Liceul de Fete, Liceul Industrial de Construc ii de Maşini şi Liceul Industrial de Construc ii Edilitare. Copiii învă au mai intâi în Şcoala cu opt clase „Otilia Cazimir”. Se poate deduce lesne că Otilia Cazimir s-a născut şi a copilărit aici, în această străveche localitate moldavă.

Localnicii au participat cu multă însufletire la evenimentele de ordin politic şi militar. Ei s-au înregimentat în oştile voievozilor moldoveni Bogdan I, întemeietorul Principatului Moldova (1359), a lui Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare, Petru Rareş, Ion Vodă cel Viteaz şi al ii, alungând hoardele tătare şi otomane, dar şi alte semin ii care nesocoteau drepturile românilor la libertate şi via ă paşnică. Noi dimensiuni au cunoscut participările la luptă ale localnicilor în epoca modernă, pentru întemeierea statului na ional român modern, sub domnitorul Alexandru Ioan Cuza (24 ianuarie 1859), câştigarea prin luptă a independen ei de stat a României (1877-1878), desăvârşirea unită ii statale şi na ionale a românilor (19161919) şi pentru reîntregirea statală şi na ională (1941-1945).

Multi dintre locuitorii din Cotu-Vameş au participat la luptele celui de al doilea război mondial. Dintre aceştia, în această lucrare sunt prezenta i numai patru participa i la această mare conflagra ie mondială, ceilal i urmând a apărea într-un alt volum.

1. Plutonier-major Grigore BACIU - fiul lui Neculai şi Maranda, s-a născut în anul 1914. A avut doi fra i şi trei surori: Neculai (decedat), Constantin (decedat), Frăsina, Anica şi Eftimi a. A luptat în rândul trupelor Regimentului 4 Artilerie Roman şi Regimentului 1 Artilerie Gardă Roman, care au fost subordonate Diviziei 7 Infanterie Roman. A participat la luptele pentru eliberarea Basarabiei şi la luptele din Crimeea, remarcându-se, în mod deosebit, în calitate de comandant de tun, în luptele crâncene de la Sevastopol. A fost decorat cu medalia „Virtutea Militară de Război” şi cu medalia „Crucea Comemorativă a celui de al doilea război mondial. 1941-1945”. Respectatul veteran de război, în vârstă de 92 de ani, îşi aminteşte cu mândrie că era apreciat, de către şefi şi camarazi, ca fiind cel mai bun sergent din unitate. În anul 1945 a fost împroprietărit cu 1 ha de pământ arabil. Îşi mai aminteşte cu respect de căpitanul Costin Nicolae, comandantul de divizion, şi de camaradul Ioan Avasilcăi, din localitatea Ruginoasa, jude ul Iaşi. De asemenea îşi aminteşte cu emo ie de inspec ia pe care a desfăşurat-o pe front mareşalul Ion Antonescu, care şi-a creat timp pentru a discuta şi cu solda ii. Grigore Baciu a fost căsătorit cu Maria Bordei, decedată, împreună având patru copii: Constantin (decedat), Maria (care îl îngrijeşte, căsătorită cu Gheorghe Corban, împreună cu care are patru copii), Elena şi Grigore. A fost avansat de A.N.V.R. la gradul de plutonier-major.

2. Soldat Neculai BACIU - fratele plutonierului-major Grigore Baciu, a participat la război cu Regimentul 14 Doroban i (Infanterie) din oraşul Roman şi a murit în luptele grele de la Cotul Donului, la data de 19 noiembrie 1942. Cel de al treilea frate, Constantin Baciu, decedat în anul 2000, a fost colonel de pompieri, îndeplinind ierarhic mai multe fuc ii, până la func ia de comandant al unită ii de pompieri din Iaşi. Datele au fost furnizate de profesorul universitar doctor inginer Constantin Baciu, de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi, Facultatea de Ştiin a şi Ingineria Materialelor, Departamentul Securitate şi Sănătate în Muncă, nepotul celor doi eroi. Constantin Baciu este căsătorit cu Maria Mitache, originară din Suceava, profesoară la Universitatea „Gheorghe Asaachi” din Iaşi, împreună având doi copii: Raluca, medic stomatolog, şi Claudiu, informatician.

3. Caporal Constantin SAMOILĂ - fiul lui Ioan şi Elena, s-a născut în anul 1926. A participat la război cu Regimentul 14 Doroban i (Infanterie) Roman, căzând în luptele din Basarabia, la înapoierea de la Cotul Donului, la data de 12 aprilie 1944. A fost căsătorit cu Iftini a Baciu, cu care a avut o fiică, Jana. După decesul so iei s-a recăsătorit cu Maria Damian, din Trifeşti, cu care a avut doi fii, Constantin şi Vasile. Constantin Samoilă a avut cinci fra i şi surori. 4. Soldat Ioan SAMOILĂ - a participat la război cu Regimentul 4 Artilerie din Roman şi a căzut în luptele de eliberare a păr ii de Nord a Transilvaniei, în luna octombrie 1944. Dintre ceilal i patru fra i nu se mai află în via ă decît Gheorghe Gheorghe, gospodar în Cotu-Vameş, căsătorit cu Maria Miron, din CotuVameş, împreună cu care are patru copii: Maria (pensionară), Rodica (economistă în Roman), Elena (specialist în psihologie la Casa de Pensii din Piatra Neam ), Ioan (electrician în Roman), Gheorghe (mecanic auto în Roman). Anica, Dumitru şi Frăsina au decedat. Datele au fost furnizate de so ii Maria şi Costică Rusu.